Trigger point este descris ca un punct cu hipersensibilitate situat în muşchii scheletici, care este asociat cu un nodul palpabil.
Trigger points sunt puncte care prezintă senzaţii de durere acută, durere surdă, amorţire, senzaţie de cald sau rece, putând duce şi la simptome precum greaţă, dezechilibru şi tulburări de vedere.
Originea terapiei Trigger point
Este una dintre cele mai recente terapii adresate musculaturii, fiind in plină dezvoltare
Janet Travell şi Dr. David Simions au lansat denumirea de trigger point therapy (terapia punctelor de declanşare) implicând şi stretchingul musculaturii afectate si termoterapia. Cei doi au aplicat aceasta tehnică în tratarea preşedintelui John F. Kennedy.
În 1970 Bonnie Prudden a îmbunătăţit tehnica celor doi prin adăugarea unei proceduri non-invazive aplicate azi in cazul atleţilor si prescrisă şi recomandată de medici.
Această tehnică este înrudită cu cea a masajului prin acupresiune, tehnica de tratament fiind una similară.
Este un tratament care se poate face şi independent. Din cauza situării greu accesibile a multora dintre punctele de stimulare, autoaplicarea acestui tip de masaj este însă dificil de realizat. Se pot utiliza unelte specifice de masaj pentru a acţiona asupra acestor puncte.
Harta alăturata este prezentată doar pentru vizualizarea informativă şi aproximativă a punctelor.
Aceste puncte pot fi clasificate în:
Active: acestea sunt dureroase, sunt cauza durerilor persistente
Latente: puncte care dor numai când sunt supuse presiunii.
Uneori punctele active pot avea puncte satelit, cum ar fi o durere la nivelul spatelui se poate reflecta la nivelul umărului, iar tratarea punctului din zona umărului nu are efect de durata fără tratarea punctului din zona spatelui.
Obiectivele majore ale acestei tehnici sunt:
- eliminarea tensiunii protective a musculaturii
- eliminarea hipersensibilităţii receptorilor periferici, în special cei ai durerii
- producerea de vasodilataţie reflexă
- eliminarea ischemiei locale
Etapele tehnicii trigger point
1.Depistarea punctelor dureroase active.
2.Inspectarea direcţiei în care radiază durerea şi căutarea de eventuale puncte satelit.
3.Se pune degetul pe punctul dureros si se aplica vertical presiune până când pacientul începe să simtă durere. In momentul apariţiei durerii presiunea rămâne constantă. După 10 secunde durerea simţită iniţial va dispărea. In următoarele 20 de secunde este posibilă acţionarea asupra punctului fără apariţia tensionării protective a musculaturii.4.In încheierea aceste tehnici se realizează fricţiuni si frământări ale musculaturii timp de 5-7 minute cu scop inhibant. Se creşte gradul de presiune in sensul de aplicare a mişcărilor.
5.Presiunea aplicata se eliberează brusc pentru a realiza vasodilataţia si a elimina ischemia locala.
Protocolul acestei tehnici este la fel de eficient pentru puncte motorii cât şi pentru alte categorii de puncte. Presiunea aplicată nu este niciodată suficientă pentru a depăşi pragul de durere al pacientului, provocând durere şi lezarea terminaţiilor nervoase motorii.
Vasodilataţia periferica locala readuce pH-ul la normal şi creşte concentraţia de oxigen din ţesutul afectat ceea ce elimină treptat punctul dureros.
Găsirea adevăratei surse de durere
Majoritatea punctelor sunt uşor de depistat, prezentând durere la aplicarea presiunii.
În unele cazuri poate fi vorba de un punct satelit, punctul principal fiind la distanţă de cel satelit. In acest caz este necesară tratarea ambelor.
Tratamentele au un efect cumulativ. Uneori efectele de durata apar imediat, dar de cele mai multe ori durează. Fiecare activare a răspunsului de vindecare va duce la însănătoşirea organismului. In cazul în care nu se observă rezultate într-un timp scurt, se poate creşte frecvenţa tratamentului. Creşterea frecvenţei este mai eficientă decât creşterea duratei tratamentului.
Tratamentul se poate face de 3, 4 ori pe zi sau o dată la o oră. Este posibil ca după o şedinţă de tratament durerea să revină. Tratamentul se va face până la dispariţia durerii.
In funcţie de organism şi de diferitele zone ale sale, se aplică o presiune diferită. Dacă durerea este intensă, se aplică o presiune uşoară.
Gambele, faţa şi zonele genitale au o sensibilitate crescută.
Spatele, fesele şi umerii, mai ales dacă musculatura este foarte dezvoltată, necesită o presiune crescută.
Pentru spate şi umeri este recomandată folosirea uneltelor specifice.
Masajul Trigger point pentru gât şi umeri
Se poate face prin simpla căutare a punctelor cu degetele. Prin palpare căutăm zonele cele mai sensibile si cele mai tensionate.
Poziţia corpului trebuie să fie comodă, confortabilă, întins sau cu spatele sprijinit.
Se începe prin exerciţii de respiraţie, iar cu policele se palpează ferm muşchii cu inserţii la baza craniului. Prima dată în spatele urechilor, coborând apoi pe coloana vertebrală.
În urma palpării musculaturii şi găsirii zonelor sensibile sau dureroase se revine si se aplică presiune până când muşchiul se relaxează sau dispare/scade durerea.
Apoi se insistă asupra celui mai dureros punct în timp ce se menţine o respiraţie adâncă şi controlată.
Căutarea şi masarea punctelor se face pe partea stângă şi apoi pe dreapta.
Aplicarea metodei la mase musculare mari
Se foloseşte fixarea muşchiului cu degetele si palma si se aplica o presiune fermă cu policele.
Se presează fără alte mişcări timp de câteva minute. Un minut de presiune aplicată treptat asupra unui punct dureros calmează şi relaxează sistemul nervos, accelerând procesul de vindecarea.
Pentru a stimula o zona se aplică presiune timp de 4-5 secunde.
Se frământă uşor muşchiul afectat cu o mişcare lentă.
Se aplica si un tapotament rapid cu degetele în zonele sensibile sau neprotejate cum ar fi fata. Pentru suprafeţe mai mari, cum ar fi spatele, se foloseşte pumnul relaxat.
Se poate folosi gheaţă pentru a reduce răspunsul nervos in zonă, permiţând astfel o presiune eficientă.
In urma presiunii aplicate se recomandă stretching pe musculatura afectată.
