Scleroza în plăci (SM)

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă (SM) este o boală în care sistemul nervos central (creierul si maduva spinării) degenerează.

Mielina, care oferă o acoperire sau izolare pentru nervi, îmbunătăţeşte conducerea de impulsuri de-a lungul nervilor şi de asemenea este importantă pentru menţinerea stării de sănătate a nervilor. În scleroză multiplă, inflamaţia determină mielina să dispară. În consecinţă, impulsurile electrice care călătoresc de-a lungul nervilor scad și devin mai lente. În plus și nervii au de suferit. Pe măsură ce nervii sunt mai mult şi mai mult afectați apar tulburări ale funcţiilor care sunt controlate de sistemul nervos, cum ar fi vedere,vorbire, mers, scris, şi memorie.
De obicei, o persoană este diagnosticată cu scleroză multiplă între 20 şi 50 de ani, dar scleroza multiplă a fost diagnosticată și la copii şi vârstnici. Riscul de apariție a acestei afecțiuni este de două ori mai mare la femei decât la bărbați.

Care sunt cauzele sclerozei multiple?

Cauzele sclerozei multiple este încă necunoscută. În ultimii 20 de ani, cercetatorii s-au concentrat pe tulburări ale sistemului imunitar şi genetică pentru explicaţii. Sistemul imunitar este apărător al organismului şi este foarte bine organizat şi reglementat. Dacă este depistat un obiect străin, sistemul imunitar realizează o acţiune defensivă. Acest proces depinde de comunicarea rapidă între celulele imunitare şi producţia de celule care pot distruge obiectul străin. În scleroză multiplă, cercetătorii bănuiesc că un agent străin, cum ar fi un virus modifică sistemul imunitar, astfel încât sistemul imunitar percepe mielina ca pe un corp străin şi atacă. Atacul sistemului imunitar asupra țesuturilor protectoare se numeşte autoimunitate. Și scleroza multiplă este considerată a fi o boală de autoimunitate. În timp ce unele mieline se pot regenera în urma asaltului, unii nervii sunt deposedaţi de mielină devenind demielinizați. Apare cicatrizarea şi materialul este depozitat în cicatrici şi în forme de plăci.

Este scleroza multiplă ereditară?

Deşi rolul său nu este clar, genetica poate juca un rol în scleroza multiplă. În cazul rromilor europeni, eschimoșilor şi tribului african Bantu, în esenţă nu se dezvoltă scleroza multiplă în timp ce indienii din America de Nord şi de Sud, Japonia şi alte grupuri asiatice au o incidenţă scăzută. Populaţia generală are mai puţin de o şansă la o sută de dezvoltare a sclerozei multiple. Creşte şansa în familii în care o rudă de gradul întâi are boala. Astfel, un frate, soră, părinte, copil au 1-3% şansă de dezvoltare a sclerozei multiple. În mod similar, un frate geamăn monozigot are o şansă de aproape 30% de dobândire a sclerozei multiple în timp ce un geamăn dizigot are doar o șansă de 4% în cazul în care alt geamăn are boala. Aceste statistici sugerează că factorii genetici joacă un rol major în scleroza multiplă. Cu toate acestea, alte date sugerează că factorii de mediu joacă de asemenea un rol important.

Care sunt simptomele sclerozei multiple?

Simptomele sclerozei multiple pot fi unice sau multiple şi pot varia de la uşoară până la severă în intensitate şi în scurt timp în durată. Remisia completă sau parţială a simptomelor apare la început la aproximativ 70% din persoanele cu scleroză multiplă.

• tulburări vizuale pot fi primele simptome ale sclerozei multiple, dar ele se vor atenua. Simptomele vizuale apar datorită inflamației nervului optic (nevrită optică) în scleroza multiplă, de obicei, sunt însoţite sau precedate de dureri ale ochilor.
  
• slăbiciune a membrelor, cu sau fără dificultăţi de coordonare şi de echilibru.
  
• spasme musculare, oboseală, amorţeală sunt simptome comune.
  
• pot apărea tulburări de sensibiliţie, un impediment de vorbire (de obicei probleme de articulare a cuvintelor), tremurături, ameţeli.
  50% dintre persoanele afectate prezintă modificări psihice, cum ar fi:
  
• deficit de atenţie,
  
• un anumit grad al pierderi de memorie,
  
• incapacitatea de a efectua sarcini secvenţiale
  
• incapacitate de gândire.
  Alte simptome pot include:
  
• depresie,
  
• paranoia,
  
• o nevoie incontrolabilă de a râde sau a plânge.
  Pe măsură ce boala se agravează, persoanele pot avea disfuncţii sexuale şi scade controlul vezicii urinare. Căldura pare să intensifice simptomele de scleroză multiplă pentru aproximativ 60% dintre cei afectați. Sarcina pare a reduce numărul de atacuri, mai ales în al treilea trimestru.
  

Cum se tratează scleroză multiplă?

Obiectivele pot include:

• îmbunătăţirea vitezei de recuperare în urma atacurilor (tratament cu medicamente cu steroizi);
  
• reducerea numărului de atacuri sau a numărului leziunilor;
  
• se încearcă încetinirea progresării bolii.

Reabilitarea

Reabilitarea, terapia ocupatională, logopedia, şi cognitivă ajută la reducerea acestor deficienţe.
Kinetoterapia îmbunătăţește capacitatea de a efectua activitațile zilnice și dă o stare generală de bine.
Terapia ocupatională vă ajută să efectuați activităţile zilnice mai uşor, în special cele care implică mâinile şi braţele, cum ar fi îngrijire, îmbrăcare, şi mănâncat. Dispozitivele de asistenţă pot fi utilizate pentru a vă ajuta să îndepliniți sarcinile de zi cu zi.
Logopedia poate îmbunătăţi abilităţile de comunicare, dacă simptomele SM au afectat vorbirea.
Reabilitarea cognitivă ajută la reducerea tulburărilor cognitive cauzate de SM.